Ce este Moksha în sistemul yoga

Moksha în sistemul yoga reprezintă eliberarea finală din ciclul reîncarnărilor (samsara) și realizarea unității cu Realitatea Supremă sau cu adevărata natură a Sinelui (Atman).


În filosofia yoga, această eliberare se obține prin depășirea iluziei (maya), a atașamentelor și a ignoranței (avidya), care țin sufletul (jiva) legat de lumea materială.


Înțelegerea conceptului

  1. Scopul suprem al yoga: Conform Yoga Sutras ale lui Patanjali (textul fundamental al filosofiei yoga clasice), moksha este sinonimă cu kaivalya (“izolare” sau “absolută libertate”), starea în care conștiința individuală (purusha) se separă de natura materială (prakriti) și trăiește în sine, sau netulburată, de sine stătătoare.
  2. Calea celor opt trepte (Ashtanga Yoga): Practica celor opt etape/membre (inclusiv meditația, concentrarea și autodisciplina) conduce la nirodha (oprirea – suspendarea fluctuațiilor minții), permițând realizarea spontană a adevăratei naturi a sinelui.
  3. Non-atașament și cunoaștere: În Bhagavad Gita, Krișna subliniază că moksha se obține prin karma yoga (acțiune detașată), bhakti yoga (devotiune) și jnana yoga (cunoaștere transcendentală / ce apare prin transcenderea fluctuației minții ).

Ilustrații din scrieri și învățături spirituale

1. Yoga Sutras a lui Patanjali:

  • Sutra 2.25:
    “Ignoranța dispare prin discernământ, iar eliberarea (kaivalya*) este realizată prin cunoașterea diferenței dintre *purusha* (conștiință) și prakriti (materie).”*
  • Sutra 4.34:
    “Când virtuțile pure se manifestă, apare eliberarea (kaivalya)… Aceasta este starea supremă a Libertății.”

2. Bhagavad Gita:

  • 2.72:
    “Cel care ajunge în această stare nu mai este înșelat de iluzie. Chiar și în ultimele clipe ale vieții, dacă rămâne stabil în ea, el atinge moksha, casa eternă a lui Brahman.”
  • 18.66:
    “Renunță la toate “dharmele” și caută-ți refugiul în Mine. Eu te voi elibera de toate păcatele; nu te îngrijora.” (Sublinează predarea / încredințarea către divin ca o cale spre eliberare).

3. Upanishade:

  • Chandogya Upanishad 6.14.2:
    “Tu ești Acela (Tat Tvam Asi).” (Realizarea unității dintre Atman și Brahman este esența moksha-ului).
  • Katha Upanishad 1.2.18:
    “Cel care este înțelept nu se naște și nu moare. El este etern, nemodificat, dincolo de timp.”

4. Mari învățători spirituali:

  • Adi Shankara (filosof Advaita Vedanta):
    “Moksha este recunoașterea faptului că Brahman este singura Realitate, iar lumea este iluzorie.”
  • Ramana Maharshi:
    “Cine sunt eu? Această întrebare, adusă la perfecțiune, distruge toate iluziile și conduce la eliberare.”
  • Paramahansa Yogananda (Autobiografia unui Yogi):
    “Moksha este starea de uniune eternă cu Dumnezeu, în care yoghinul depășește toate limitele individualității sau ale ego-ului.”

Concluzie

În yoga, moksha este desțelenirea și realizarea adevăratei identități prin realizarea naturii ei ce își are originea dincolo de ego, de corp sau de minte.

Ca în Yoga Sutra, eliberarea presupune o transformare radicală a conștiinței, nu doar o evadare din lume.

Citatele de mai sus urmăresc să ilustreze unitatea dintre practica yoga și înțelepciunea perenă a marilor lucrări și a celor realizati (sfinți), toate orientate spre aceeași Libertate supremă.

Listă de citate suplimentare

ale marilor savanți și sfinți, care ilustrează esența moksha în yoga și filosofia indiană:


1. Bhagavad Gita

  • 4.35:
    “Prin închinare, vei cunoaște Adevărul și vei intra în El. Știind aceasta, nu vei mai cădea în confuzie; vei vedea toate ființele în Sine și pe Sine în toate.”
  • 5.24:
    “Cel a cărui fericire este în interior, a cărui odihnă este în interior, și a cărui lumină este în interior – acel yoghin devine Brahman și atinge eliberarea.”

2. Upanishade

  • Mundaka Upanishad 3.2.9:
    “Când este perceput Adevărul suprem, nodurile inimii se rup, toate îndoielile se risipesc, și legăturile karma-ice se sfărâmă.”
  • Isha Upanishad 7:
    “Cel care vede toate ființele în Atman și Atman în toate, nu se mai teme de nimic.”

3. Yoga Vasistha (text clasic de filozofie și metafizică)

  • “Moksha nu este un loc sau o stare ce poate fi creată. Este recunoașterea faptului că ești deja liber, dincolo de timp și spațiu.”
  • “Adevărata eliberare este aceea în care mintea se golește de toate proiectiile și se odihnește în Sine.”

4. Sri Ramakrishna Paramahamsa

  • “Apa din pâlnie se varsă în râu, râul în ocean. La fel, sufletul yoghinului se varsă în Brahman și devine Una cu El. Aceasta este moksha.”
  • “Dacă cânepa se transformă în foc, cine o mai poate țese? Când mintea se dizolvă în Conștiința Divină, unde mai sunt legăturile?”

5. Swami Vivekananda

  • “Moksha este libertatea de a trăi – nu în rai, ci în prezent; nu în vis, ci în eternitatea Adevărului.”
  • “Nu există altă eliberare decât să știi că ești deja liber. Nu ești legat decât de propriile tale iluzii.”

6. Ashtavakra Gita (text non-dualist)

  • 1.4:
    “Ești deja liber, pur, etern. Doar ignoranța te face să cauți eliberarea ca pe un obiect.”
  • 15.3:
    “Când înțelegi că lumea este ca un vis, ego-ul se dizolvă, și rămâi Tu însuți – Conștiința fără formă.”

7. Jiddu Krishnamurti

  • “Eliberarea nu este un scop la care trebuie să ajungi. Ea apare atunci când încetezi să alergi.”
  • “Moksha este să vezi că nu există niciun drum, niciun călător – doar Viziunea.”

8. Tirukkural (text tamil clasic)

  • Kural 350:
    “Cel care a părăsit dorința și ura, trăiește în pace. El este cel care a atins moksha, chiar dacă se află în trup.”

9. Osho

  • “Moksha nu este o recompensă pentru austerități. Este recunoașterea că ai fost mereu acasă, dar te jucai de-a uitarea.”
  • “Când dansul se oprește, muzica tace, și tu rămâi gol – acolo este eliberarea.”

10. Avadhuta Gita

  • 1.25:
    “Dacă spui că ești liber, ești încă legat. Dacă spui că ești legat, ești deja liber. Moksha este tăcerea dincolo de cuvinte.”

Concluzie

Aceste citate subliniază diversitatea căilor spre moksha (cunoaștere, devotiune, non-atașament) și unitatea esențială a tuturor învățăturilor: adevărata libertate este recunoașterea naturii divine a Sinelui, dincolo de iluzia separării. După cum spune Lao Zi (surprinzător conectat la aceeași idee universală):
“Cunoașterea celorlalți este înțelepciune; cunoașterea de sine este iluminare.”