Ce căutăm noi fiecare pe parcursul existenței personale ? în itinerariul dezvoltarii noastre Omul e poziționat (în gândirea și filozofia chineză, ca și în MTC) între Cer și Pământ. Însă în acest simbol este cuprinsă nevoia noastră individuală de a recepta și a ne hrăni, de a ne simți inspirați (ca și cum nevoia noastră de aer ar fi o foame). Nevoile ne animă, ne pun în mișcare, conduc la actul de a realiza și a ne realiza și, practic, de a dobândi câte ceva.
Dar pe parcursul procesului acesta de asimilare dorințele noastre evoluează și se schimbă.
“O Carte a Căii și Puterii” ?! Nu reprezintă prima noastră carte așa cum nu ne reprezintă pe noi nici ca prima necesitate.
De ce răspunde ea din timpuri ce depășesc imaginația noastră căutărilor umane cele mai elevate ? De ce a aparținut religiei și de ce cultura elitelor conducătoare s-a fundamentat pe elemente cu un important conținut magic și mistic ?
Elitele (care învață ) au fost educate să conducă.
Acest amestec de mișcări necesare conducerii colectivităților umane cuprind elemente necesare concentrării resurselor în focare de influență și putere.
Însă cărțile au fost scrise de filozofi și de realizați spirituali. Cu alte cuvinte cunoașterea are nivele de profunzime și cunoașterea autentică vine de la cunoașterea adevărului.
Putem spune despre scrierile păstrate (ca și această “Carte a Căii” ca ea cuprinde semințele unor forme de cunoaștere ce transcend înțelegerea umană rațională
și oferă tot ceea ce Omul ar putea primi de la Cer și de la Pământ.
Să intrăm în esența întrebărilor :
O incursiune în Istoria și Filozofia religiilor ?!
Calea unității
O abordare integrativă și istorică pentru cei interesați de practica spirituală și medicina tradițională.
O privire sistematică surprinde i Ching ca :
1. Sistem de Divinație:
Rolul I Ching în conectarea cu planurile superioare
Divinatia : sistemul de practici interioare și exterioare ce conduce neofitul către Unisonul cu Divinitatea
I Ching este mult mai mult decât o “metodă de ghicire”. Sau “mai mult” decât un sistem “de prevedere” ori “de clară viziune” asupra a ce se va petrece mai departe sau … într un moment imediat următor.
Este mai cu seamă un mecanism de concentrare a individului (nu insistăm asupra tuturor înțelesurilor cuvântului “in-divid”). Un mecanism de centrare. De stabilizare în conștiința. În starea de unitate din care provin în realitate toate lucrurile in manifestare.
Așadar iChing este calea renunțării la oscilații şi fluctuații.
Este un instrument sacru, un mijloc de unificare cu divinul, de regăsire a stării noastre originare de armonie cu Creatorul.
- Yin (⚋): Reprezintă receptivitatea divină, tăcerea sacră, spațiul în care divinitatea se manifestă.
- Yang (⚊): Reprezintă (unii spun “acțiunea creativă a divinității”) pentru ca calitatea yang este energetica, solară, însă yang reprezintă ordinea cosmică activatoare. Soarele oferă un câmp gravitațional, un centru de gravitație, un punct focar.
Împreună, cele două linii reflectă echilibrul universal dintre yin și yang, receptiv și emisie, tăcere și manifestare, etc.
Sincronicitate și introspecție
Filosoful și psihologul Carl Jung a subliniat că I Ching funcționează pe principiul sincronicității, sugerând că evenimente aparent neconectate (ex.: aruncarea monedelor sau a bețișoarelor Yarrow) reflectă o ordine mai profundă a Universului.
La o primă privire am putea să ne imaginăm ca e suficient să ne punem o întrebare, să aruncăm monedele sau bețișoarele și apoi să ne imaginăm ca hexagrama rezultată nu este întâmplătoare, ci o manifestare a conexiunii noastre cu divinul în acel moment.
Însă în acțiune, în mișcare, arareori procedeul își revelează semnificația sa profundă : divinația e eficientă când apare ca răspuns divin.
- Contemplația și rugăciunea: Procesul de consultare a I Ching implică un moment și un procedeu adecvat de introspecție ce se revelează în măsura în care rezultatul său este caracterizat de o tot mai aprofundată tăcere interioară, în care întrebarea pusă devine întâi o veritabilă rugăciune, care pas cu pas se transformă în ofrandă.
- Pe măsură ce eficiența procedeului de introspecție apare, căutarea răspunsului se rafinează. Procesul propriu-zis de rafinare este în realitate calea ce aduce un răspuns. Neofitul a primit în căutarea unui răspuns iar neliniștea căutării devine un răspuns prin centrare, tăcere urmată de coerență și adecvare, inspirație, în manifestare.
Exemplu practic de divinație
Să presupunem că cineva întreabă: „Cum pot depăși această încercare din viața mea?”
- Hexagrama 47 – Oprimarea (困, Kùn): Sugerează un moment de purificare și introspecție profundă. Nu este un mesaj de descurajare, ci o chemare la regăsirea puterii interioare și a legăturii cu divinul.
2. O Filosofie a Ritmurilor Naturii și ale Vieții
Observația naturii în China antică
În China antică, înțelepții au observat ciclurile și ritmurile naturii: ziua și noaptea, trecerea anotimpurilor, mișcarea stelelor și armonia energiilor yin și yang. Aceștia nu percepeau aceste fenomene drept procese strict fizice, ci drept expresii ale divinului în lumea materială.
- Trigramele: S-au creat opt trigrame (☰, ☷, ☵, ☲ etc.) pentru a surprinde aspectele fundamentale ale naturii.
- Hexagramele: Combinând cele opt trigrame, au rezultat 64 de hexagrame, fiecare reflectând o stare universală și o lecție de viață.
Ritmurile naturale și simbolurile sacre
- I Ching ne învață despre transformare (一变) și permanență (不变):
- Fiecare hexagramă simbolizează un anumit tip de schimbare și, în același timp, un principiu stabil ce guvernează Universul.
- Exemplu:
- Hexagrama 5 – Așteptarea (需, Xū): Învață răbdarea și încrederea în ritmul natural al vieții.
- Hexagrama 1 – Cerul (乾, Qián): Reflectă energia pur creativă, asociată cu atributele divine de început și de ordonare a lumii.
3. Relevanța pentru noi astăzi
Reconectare și armonie
Într-o lume modernă agitată, I Ching poate servi drept:
- Instrument de reconectare cu divinul: Crearea unui moment sacru de calm și introspecție.
- Ghid pentru înțelegerea schimbării: Ritmurile naturale descrise de I Ching ne învață să acceptăm transformările inevitabile cu mai multă încredere și claritate.
- Busolă pentru decizii: În loc să forțăm sau să ne opunem schimbării, suntem învățați să ne aliniem cu fluxul natural al vieții.
Exemplu practic de adaptare la schimbare
- Hexagrama 63 – După Finalizare (既濟, Jì Jì): Arată că, deși un ciclu s-a încheiat cu succes, viața rămâne dinamică și necesită în continuare ajustări. Mesajul este despre vigilență și atenție, chiar atunci când totul pare să fie finalizat.
4. I Ching în contextul medicinei tradiționale chineze
Legătura cu meridianele și echilibrul energetic
Fiind nucleul filosofic al gândirii chineze, I Ching a influențat direct și medicina tradițională chineză (MTC).
- Conceptele de Yin și Yang sunt esențiale atât în I Ching, cât și în MTC. Echilibrul dintre aceste două forțe se regăsește în meridianele de acupunctură, rețeaua subtilă prin care Qi-ul (energia vitală) “circulă” (… chiar se transformă).
- Transformarea și echilibrul: Așa cum hexagramele se transformă una în alta, la fel și starea de sănătate a unui individ se poate modifica, în funcție de modul în care funcționarea sa se adaptează (prin consonanta și sincronizare) la ritmurile naturale.
Exemple de aplicare integrativă
- Medicina preventivă: I Ching poate ghida un medic sau terapeut în înțelegerea ciclurilor de schimbare din viața pacientului, pentru a recomanda momente optime de tratament și tehnici de reechilibrare.
- Puncte de acupunctură și I Ching: Unele școli tradiționale folosesc analogii între hexagrame și punctele-cheie de pe meridiane, asociind fiecare punct cu o anumită „lecție” sau stare descrisă într-o hexagramă.
5. O perspectivă istorică succintă
Origini legendare și contribuții importante
- Fu Xi (伏羲) – Considerat fondatorul mitic al Chinei, legendele spun că el a observat cerul, pământul și fenomenele naturii, creând primele opt trigrame (Bagua).
- Regele Wen (文王) și Ducele de Zhou (周公) – Lor li se atribuie sistematizarea hexagramelor și scrierea unor comentarii inițiale, extinzând semnificațiile trigramelor în 64 de hexagrame.
- Confucius – Deși nu a creat I Ching, i se atribuie comentariile cunoscute drept Dezvoltările şi Comentariile asupra I Ching, ce au adăugat o profunzime etică și morală textului.
Contribuții moderne
- Richard Wilhelm (1873 – 1930) – Misionar și sinolog german, a realizat una dintre cele mai cunoscute traduceri ale I Ching în limba germană, ulterior tradusă în engleză. Interpretarea sa a inspirat și discuțiile filosofice ale lui Carl Jung.
- Helmut Wilhelm (1905 – 1990) – Fiul lui Richard Wilhelm, a continuat cercetarea tatălui său, oferind clarificări suplimentare și lucrând la ediții comentate ale textului.
Astăzi, există numeroase traduceri și interpretări, fiecare punând accent pe diferite nuanțe spirituale, filosofice sau psihologice.
6. Referințe și resurse suplimentare
- Richard Wilhelm – I Ching or Book of Changes, cu prefața lui Carl Jung.
- Thomas Cleary – Traduceri și interpretări moderne care pun accent pe aspectul meditativ și psihologic.
- Carl Gustav Jung – The Secret of the Golden Flower și scrierile despre sincronicitate, unde face referire și la I Ching.
Concluzie: I Ching ca Busolă Divină și Sprijin în Practică
I Ching nu este doar un instrument de divinație sau un vechi text filosofic – este o punte între divin și uman, între cosmos și viața de zi cu zi. Prin ritmurile naturale și simbolurile sale sacre, I Ching oferă răspunsuri și claritate, dar mai ales înțelepciunea de a trăi în armonie (consonanță) cu atributele divine supreme. Pentru medici, terapeuți și studenți interesați de medicina tradițională chineză, I Ching poate servi drept reper în înțelegerea aprofundată a conceptelor de echilibru și schimbare, permițându-le să ofere pacienților o abordare autentic integrativă.
Dorești să aprofundezi?
- Studiu personal: Încearcă să consulți I Ching cu întrebări punctuale despre viața personală sau profesională; observă cum sincronicitatea îți poate oferi îndrumare.
- Aplicații clinice: Integrează principiile I Ching cu cunoștințele din medicina tradițională chineză, pentru a-ți ghida intervențiile terapeutice.
- Explorare / Cunoaștere : Referă-te la traducerile clasice (Wilhelm, Thomas Cleary) și la comentariile lui Carl Jung, pentru a descoperi straturile psihologice și filozofice ale acestui text sacru.
I Ching ne invită la un dialog continuu cu natura, cu divinul și cu propriul sine.
Într-o lume în permanentă schimbare, acest text străvechi ne amintește de valorile statorniciei, ale armoniei și ale unității profunde dintre om și Univers.
Precizări :
Richard Wilhelm (1873–1930) a fost un sinolog și misionar german care a petrecut 25 de ani în China, devenind fluent în limba chineză și profund familiarizat cu cultura chineză.
Este cunoscut în special pentru traducerea sa a “I Ching” (Cartea Schimbărilor) în germană, considerată una dintre cele mai reușite traduceri ale acestui text clasic.
Wilhelm a colaborat strâns cu Carl Gustav Jung, care a scris prefața ediției engleze a traducerii sale, evidențiind importanța sincronicității în interpretarea “I Ching”.
Thomas Cleary (1949–2021) a fost un prolific traducător american, cunoscut pentru traducerea și interpretarea a numeroase texte clasice asiatice, inclusiv “I Ching”.
Versiunile sale pun accent pe aspectele meditative și psihologice ale textului, oferind o perspectivă modernă și accesibilă cititorilor contemporani. Cleary a tradus atât “The Taoist I Ching”, cât și “The Buddhist I Ching”, evidențiind diferitele interpretări și aplicații ale textului în diverse tradiții spirituale.
Carl Gustav Jung (1875–1961), psihiatru și psihoterapeut elvețian, a manifestat un interes profund pentru filozofia și practicile spirituale orientale.
În colaborare cu Richard Wilhelm, Jung a scris un comentariu la “The Secret of the Golden Flower”, un text clasic chinez de meditație, explorând concepte precum sincronicitatea și relația dintre conștient și inconștient.
Jung considera “I Ching” un instrument valoros pentru explorarea inconștientului și a integrat principiile sale în practica sa psihoterapeutică.
Pentru discuții și comentarii suplimentare despre aceste lucrări și autori, puteți consulta următoarele resurse:
- “Forward to the I Ching” de Carl Jung: O prefață detaliată în care Jung explorează relevanța “I Ching” în contextul psihologiei analitice. Jungpage
- “I Ching Translations by Thomas Cleary: A Reader’s Guide”: O prezentare a diferitelor traduceri ale lui Cleary, evidențiind abordările sale distincte. Shambhala
- “Jung and I Ching”: Un articol care analizează modul în care Jung a integrat “I Ching” în practica sa și conceptul de sincronicitate. Carl Jung
- “The Secret of the Golden Flower”: O traducere și comentariu care explorează practicile meditative chineze și interpretarea lor din perspectivă jungiană. Wikipedia
Aceste resurse oferă perspective valoroase asupra modului în care “I Ching” și alte texte clasice chineze au influențat gândirea occidentală, în special în domeniul psihologiei și al practicilor meditative.
